Flori.Citatepedia^®.ro

Floare-de-colţ

Lacrima învârte
în ochiul artistului
o floare de colţ.

Urmele elicei
sunt briza
voastră...

sunt cearcănul lui.

poezie de N. Petrescu-Redi din revista "Literatura şi Arta" (15 mai 2008)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnişoarei Angela P. care mă silea să-i scriu în fiecare zi câte-ceva pe un album interminabil

De-o săptămână tot scriu versuri
Pentru figura ta cea roză
Spre a evita monotonia,
N-ai vrea să trecem şi la proză?

epigramă de Cincinat Pavelescu din Epigrame (1925)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se ofileşte
garoafa primită-n dar
la despărţire.
Câte trenuri trec prin gară
în nici unul nu eşti tu!

tanka de Ana Ruse din Haiku: Magazine of Romanian-Japanese Relationships (2004)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laleaua nu e preocupată să impresioneze pe cineva. Nu luptă ca să fie altfel decât trandafirul. Nu e nevoie. Ea e altfel. Iar în grădină e loc pentru toate florile.

citat din Richard Williamson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pe scrinul meu,
două crizanteme
veştede.
Cu mâneci ude,
scriu.

poezie de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iarba creşte, e-o splendoare,
Crinii împodobesc natura
Cu-o mireasmă îmbietoare...
Nici umbră de îngrijorare!
Frământare-i doar în cine
Calcă Legile divine.

poezie de Ioan Hapca
Adăugat de Marin Druhora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omeia

Mi-a inundat sufletul
Ca o ploaie benefică de vară,
M-a făcut să visez...
Cum visează floarea de cireş,
prima oară!
Cu ce-aş putea să mai compar orhideea
Dacă pe pământ n-ar exista... OMEIA?!

poezie de Julian Radu
Adăugat de Julian Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare sălbatică

Iubirea nu-i o floare de seră, ci o floare sălbatică,
născută dintr-o noapte umedă, născută dintr-o oră însorită;
răsărită dintr-o sămânţă sălbatică,
suflată pe drumuri de-un vânt nebun, de o sălbatică ursită.

O plantă sălbatică, plantă pe care, atunci când din întâmplare
înfloreşte-ntre gardurile grădinii noastre, o numim floare;
şi când înfloreşte dincolo de ele o numim buruiană; dar, fie floare,
fie buruiană, parfumul şi culoarea ei sunt întotdeauna sălbatice.

poezie de John Galsworthy, 1867 - 1933, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, în această viaţă, avem parte de vin ceresc

Trebuie să-l resping când Însuşi Cel-de-Sus nu a făcut-o,
Iar califul nostru-i venerează generoasele-nsuşiri?

Vin de obârşie nobilă, zglobiu şi scânteietor,
Rivalizând cu al aştrilor buchet de trandafiri...

Deşi poate nu vom cunoaşte raiul în această viaţă,
Bând vin avem totuşi parte de cereşti, serafice împărtăşiri.

poezie de Abu Nuwas, 756 - 814, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odiseea (extras, Ulise şi Sirenele)

O, prieteni, parteneri ai tuturor nenorocirilor mele,
Ascultaţi! Vă voi dezvălui proorocirile cerului.
Ascultaţi! Soarta-i mai presus de oameni; ea hotărăşte
Cine va trăi şi cine va muri! Pentru a fi feriţi de rele, fiţi înţelepţi!

Zburdalnice, Sirenele dansează pe păşunile înflorite
Mângâind harpele, versuind povesti încântătoare;
Mie, mie celui răzleţit, legat acum de catarg legat bine,
Zeii îmi îngăduie să le-ascult melosurile dulci-otrăvitoare.
Ascultaţi şi urmaţi-mi sfatul: în lupta voastră pentru libertate
Încordaţi-vă şi rupeţi fiecare lanţ, ţineţi alături, ceată lângă ceată.
În timp ce vă vorbesc galera-naripată zboară pe ape-albastre –
Şi, iată! Din mare se-nalţă, asemeni unor ceţuri, falezele Sirenelor.

Vânturile-au căzut subit; aerul de deasupra
Şi valurile de dedesubt au uitat să se mai mişte;
Un demon a-ncremenit aerul şi-a alinat adâncurile,
A domolit vânturile răsunătoare şi-a fermecat valurile,-adormindu-le.

Acum noi întindem toate pânzele, tragem de fiecare vâslă;

[...] Citeşte tot

poezie de Homer, secolul al IX -lea î.e.n., traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!