Flori.Citatepedia^®.ro

Mult mai multe flori cresc în mărăcini, decât la umbra pădurii.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să-mi adun merite, dar nu pentru mine, ci în folosul sufletelor, pentru întreaga Biserică Catolică, în final, ca să revărs trandafiri asupra lumii, atât peste cei drepţi cât şi peste cei păcătoşi.

citat clasic din Sfânta Tereza de Lisieux
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutări

Sărutările noastre,

sute, mii

sau milioane, câte au fost –

niciodată nu le-am ştiut pe de rost:

fructele mele, veveriţele mele, garoafele mele,

izvoarele mele, cuţitele mele!

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olanda

Ţara lalelelor
Ţara poezelelor,
Ţara morilor de vânt,
Este simbol pe Pământ,
Cu un trecut luminos,
Ţara Ţărilor de jos.

poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

Eu mă aplec
În vis,
Peste umbra
Cărnii tale,
Rugându-te,
Să mă iubeşti
Vreme de-o singură
Crizantemă.

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Corbii nu strâng în grânare,
Crinii nu privesc spre ei
Şi nimic din ce-i sub soare
Nu denotă frământare
Decât tu care nu vrei
Să priveşti cu ochii tăi
La Dumnezeul tău mare!

poezie de Ioan Hapca
Adăugat de Marin Druhora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omeia

Mi-a inundat sufletul
Ca o ploaie benefică de vară,
M-a făcut să visez...
Cum visează floarea de cireş,
prima oară!
Cu ce-aş putea să mai compar orhideea
Dacă pe pământ n-ar exista... OMEIA?!

poezie de Julian Radu
Adăugat de Julian Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare sălbatică

Iubirea nu-i o floare de seră, ci o floare sălbatică,
născută dintr-o noapte umedă, născută dintr-o oră însorită;
răsărită dintr-o sămânţă sălbatică,
suflată pe drumuri de-un vânt nebun, de o sălbatică ursită.

O plantă sălbatică, plantă pe care, atunci când din întâmplare
înfloreşte-ntre gardurile grădinii noastre, o numim floare;
şi când înfloreşte dincolo de ele o numim buruiană; dar, fie floare,
fie buruiană, parfumul şi culoarea ei sunt întotdeauna sălbatice.

poezie de John Galsworthy, 1867 - 1933, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, în această viaţă, avem parte de vin ceresc

Trebuie să-l resping când Însuşi Cel-de-Sus nu a făcut-o,
Iar califul nostru-i venerează generoasele-nsuşiri?

Vin de obârşie nobilă, zglobiu şi scânteietor,
Rivalizând cu al aştrilor buchet de trandafiri...

Deşi poate nu vom cunoaşte raiul în această viaţă,
Bând vin avem totuşi parte de cereşti, serafice împărtăşiri.

poezie de Abu Nuwas, 756 - 814, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odiseea (extras, Ulise şi Sirenele)

O, prieteni, parteneri ai tuturor nenorocirilor mele,
Ascultaţi! Vă voi dezvălui proorocirile cerului.
Ascultaţi! Soarta-i mai presus de oameni; ea hotărăşte
Cine va trăi şi cine va muri! Pentru a fi feriţi de rele, fiţi înţelepţi!

Zburdalnice, Sirenele dansează pe păşunile înflorite
Mângâind harpele, versuind povesti încântătoare;
Mie, mie celui răzleţit, legat acum de catarg legat bine,
Zeii îmi îngăduie să le-ascult melosurile dulci-otrăvitoare.
Ascultaţi şi urmaţi-mi sfatul: în lupta voastră pentru libertate
Încordaţi-vă şi rupeţi fiecare lanţ, ţineţi alături, ceată lângă ceată.
În timp ce vă vorbesc galera-naripată zboară pe ape-albastre –
Şi, iată! Din mare se-nalţă, asemeni unor ceţuri, falezele Sirenelor.

Vânturile-au căzut subit; aerul de deasupra
Şi valurile de dedesubt au uitat să se mai mişte;
Un demon a-ncremenit aerul şi-a alinat adâncurile,
A domolit vânturile răsunătoare şi-a fermecat valurile,-adormindu-le.

Acum noi întindem toate pânzele, tragem de fiecare vâslă;

[...] Citeşte tot

poezie de Homer, secolul al IX -lea î.e.n., traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!