Vizibilul, neadevărul

Da, eu fiind marioneta groaznică a viselor mele, trebuie
să fiu generos cu tine –
interiorul dens al orhideei, despicat în două.
Şi unghiile degetelor care apără astfel de
împrejurimi?
Şi tabulările inalienabile ale vecinilor,
cu toată verva lor pentru sentinţe?

Port stigmate
care anulează toată bunătatea voastră.
Privesc direct Zeppelinul argintiu
care spulberă cerul.
Pentru a vă trezi încrederea?
Pentru a veni cu ce fel de sancţiuni –?
Strofa argintie... cântecul
luminat de mit... Asemenea
distanţe înaintează spre ţărm fără
zâmbete răutăcioase. Şi, în ceea ce mă priveşte...
Greutatea ferestrei pulsa în fragmentele
jaluzelelor. Iar asta pentru a stinge tot ce cred.

[...] Citeşte tot

poezie de Harold Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţia mea e-un trandafir

Soţia mea e-un trandafir,
Ce îl iubesc şi îl admir;
Dar bine-ar fi, iubiţi creştini,
De-ar renunţa la ai săi spini!

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (21 octombrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potretul unui băieţel

După ce a fost bătut la fund cu cureaua s-a târât în pat
Şi şi-a acceptat situaţia fără inutile lacrimi amare.
Pălăria unchiului, cu dungi roşii, era un lucru-amuzant!
Chicotea pe înfundate. Apăruse luna-nlăturând dispreţuitoare

Zdrenţele norilor cenuşii de pe cerul de sineală.
Se vedea clar – era mai palidă decât florile de narcis
Şi-i inunda patul cu mareea-i aurie. Pe pardoseală
Se roteau puncte leneşe. Cu ochii-nchişi, el suspina-ntr-un vis.

Nisipul era fierbinte. Fulgere de lumină trandafirie
Stropeau cu stropi de sânge plaja. Dincolo de gura peşterii
Sclipeau cu nepământească splendoare, c-o feroce glorie,
Zigzagurile constelaţiilor australe, cereştile imperii:

Ici, în balans, Crucea Sudului;* colo, sfidător, Marte pe cai mari;
Dincolo, răvăşind puzderie de stele-n juru-i, sălbaticul Centaur.*
Înăuntru, butoaie grozave, ca guşile unor înalţi funcţionari
Umflate de chiolhanuri, iar pe pereţi carpetele de aur

[...] Citeşte tot

poezie de Benét, Stephen Vincent, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri surori bune

Pe scena terrei luminată
De aştrii mândri, lucitori,
Se joacă piesa de-altădată
Cu patru Dive, ca surori.
Sunt cele patru anotimpuri
Cu strai frumos pe trupul lor,
Steluţe, flori de multe tipuri
Îmbracă piepturile lor.
Le ştim, le aşteptăm îndată
Ce schimbă calendarul file,
Pe scena terrei luminată,
Pe rând, un număr bun de zile.
Patru domniţe renasc iară
Stârnind în suflet bucuria,
Chiar de e ger sau cald afară,
Simţim a fetelor mândria.
Dar, de un timp, se ţin de şotii,
Se zbenguie pe-a terrei scenă,
Iar pământenii stau ca proştii
Privind la jocul fără jenă.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza (10 octombrie 2023)
Adăugat de Gabriela Gentiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te aştepta ca cineva să-ţi aducă liniştea împachetată în hârtie de cadouri. Nu te aştepta să-ţi readuca sclipirea in ochi, nici râsul furat de gânduri. Nu aşteptaţi o răsplată pentru toată afecţiunea oferită, nici flori de la cei care nu au văzut niciodată o grădină. Nu te aştepta la recunoştinţă, nici afecţiune de la cei care nu au avut parte niciodată de ea. Nu aştepta nimic de la nimeni, nici nu dispera. E uşor, fii liniştea de care ai nevoie, îţi atârnă în piept, îmbrăţişează-o. Fă lucruri bune fără să aştepţi nimic în schimb. Răsplata pe care o vei vedea în oglindă atunci când vei zâmbi şi vei descoperi că totul, pentru a merge şi a reuşi, depinde de tine!

Ioana Creţu în Şoapte (20 septembrie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul boului — romaniţa mare — cu nasturele de aur în mijloc, cu
petalele albe împrejur; garoafa sălbatică, cu tulpina înaltă, cu floarea roşie puţin învoaltă; sânziene
galbene şi albe cu ciorchinele lor de floricele gingaşe; iarbă înspicată, mirositoare, toate îşi arătară
podoaba în lumina cea tânără.
Cât bătea ochiul se întindea marea de verdeaţă a luncilor. Mireasma tare, sălbatică a zecilor de
ierburi şi flori felurite, ameţea uşor, ca o băutură nevăzută, pe cosaşii care se înşiruiră în lunci, şi
începură să se legene, aplecaţi, în urma coaselor.

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, La coasă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii cosaşi isprăviră şi, ridicându-se din iarbă, îşi umplură teocurile cu apă, le încinseră cu sfoară
în jurul mijlocului şi, luând cutea udată în teoc, începură să ascută coasele.
în clipa asta se ivi şi soarele de după măgura de la răsărit şi străluci în toate limbile de oţel pe
care le ascuţeau cosaşii. Ca săbii şi suliţe de lumină fulgerau în toate părţile deasupra luncilor, şi
cântecul nou al ascuţitului cu cutea copleşea pe cel ce se înfiripa din bătutul ciocănelelor pe nicovale.
în lumina soarelui se aprinseră deodată roiul picurilor de rouă din iarbă şi culorile florilor
sălbatice care împestriţau luncile.

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, La coasă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te aştepta ca cineva să-ţi aducă liniştea împachetată în hârtie de cadouri. Nu te aştepta să-ţi readuca sclipirea in ochi, nici râsul furat de gânduri. Nu aşteptaţi o răsplată pentru toată afecţiunea oferită, nici flori de la cei care nu au văzut niciodată o grădină. Nu te aştepta la recunoştinţă, nici afecţiune de la cei care nu au avut parte niciodată de ea. Nu aştepta nimic de la nimeni, nici nu dispera. E uşor, fii liniştea de care ai nevoie, îţi atârnă în piept, îmbrăţişează-o. Fă lucruri bune fără să aştepţi nimic în schimb. Răsplata pe care o vei vedea în oglindă atunci când vei zâmbi şi vei descoperi că totul, pentru a merge şi a reuşi, depinde de tine!

Ioana Creţu în Şoapte (20 septembrie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnemuresc

Livadă cu flori de nuc
şi rouă pe glas de cuc,
în umbră la tin' mă duc
sub lut greoi şi năuc,
cu viaţa, moartea să-apuc,
să-i strâng coasa sub papuc.

poligramă de Ioan Hapca din Licurici în noapte
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din Heine

Din lacrimile mele nasc
Grădini întregi de albe flori,
Pe când suspinele-mi se schimbă
În cântec de privighetori.

Şi tu, de m-ai iubi, drăguţă,
Grădina-ntreagă-ar fi a ta,
Şi veşnic numai sub fereastră-ţi
Privighetorile-ar cânta.

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!